În vechime Brezoiul, împreună cu toate satele de pe Valea Lotrului, a aparținut administrativ de ținutul Argeșului și apoi de Județul Argeș făcând parte din plasa (plaiul) Loviștei până în anul 1833 (1838) când satele din dreapta Oltului trec din punct de vedere administrativ de Județul Vâlcea. În anul 1864, prin reformele lui Cuza, Brezoiul devine comună. În anul 1908 la Brezoi este fixată reședința plasei „Muntele”, care se menține până la 1911, după care comuna va aparține de Plasa Cozia și apoi de Raionul Loviștea. La 31 decembrie 1955, Raionul Loviștea s-a desfințat și, de la 1 aprilie 1956, parohiile au trecut la Protoeria Vâlcea. În anul 1968 Brezoiul devine oraș.

Parohia Brezoi I se întinde pe ambele maluri ale râului Lotru, de la confluenţa acestuia cu pârâul Păscoaia, până în centrul oraşului Brezoi, mai precis până la Monumentul Eroilor, pe o distanţă de 12 km., cuprinzând satele: Lunca Calului, Valea lui Stan, Vasilatul şi o parte din oraşul Brezoi. Este cunoscută sub numele de Parohia Brezoi din anul 1893, dar a fost și mai înainte de această dată sub numele de enorie, așa cum apare în cartea de preoție a preotului Florea Marinescu „dată de Episcopul Kalinic la 30 ianuarie 1858”; la 4 mai 1894, prin decret arhieresc, Episcopul Ghenadie îl numește „preot și paroh al bisericii parohiale cu hramul Intrarea în Biserică care întrupează parohia Brezoiu”.

Într-o dare de seamă din 23 august 1939, a Pr. Nae Ionescu, Parohia Brezoi se prezenta astfel:
„Parohia BREZOIU se compune dintr’un singur sat, satul Brezoiu, din care se formează comuna oficială Brezoiu.
În afară de satul Brezoiu, așezat, mai tot, pe malul drept al râului Lotru, mai sunt un număr de foarte puține case, cel mult 5 (familii), așezate pe malul stâng al Lotrului, la punctul numit GURA VASILATULUI, departe peste 4 Km. și alte trei și mai departe de aici, într’un vârf de deal numit ÎN GLOD, departe ca 6 Km. de centru.
Tot pe malul stâng al LotruluI, la depărtare ca la 7 Km. de centru, în punctul numit LUNCA CALULUI sunt nu mai mult de 10 case (familii), în partea cea mai de apus a parohiei și comunii. Acești enoriași de aici, împreună cu familiile unor lucrători, mult mai puține, la lucru la societatea forestieră Carpatina, așezați vremelnic, lucrătorii, la locul numit GURA PĂSCOAII, fiind mult mai aproape, numai 2-3 Km. de satul SELIȘTEA care ține de parohia și comuna MĂLAIA, merg de multe ori, când preotul din Mălaia slujește la biserica Seliște, la această biserică.
Copiii lor de școală merg chiar regulat, obligatoriu, la școala primară din satul Seliștea, fiind înscriși din oficiu de Învățătorul de acolo, la școală.
Piedici de altă natură nu ar fi între centrul parohiei, unde este biserica, și aceste case răzlețe, decât depărtarea și lipsa de mijloace de mergere; afară de cei din cele trei case din Vârful Glodului, până la cari, după un drum de 5 Km. pe malul stâng al Lotrului, continuat apoi pe Valea Vasilatului, trebuie să sui un plai de 2 Km. așa de repede, încât nici calul nu-ți este de folos. Tot așa și la ultimele 2 case de pe Valea Vasilatului”.

Până în anul 1944, în Brezoi a fost o singură parohie ortodoxă cu un singur preot, care cuprindea întreaga comună. În timpul celui de al doilea război mondial, în Brezoi funcționau trei preoți (Pr. Paroh, Nae Ionescu și apoi Virgil Popescu, preotul D. Marinescu, care venise ca misionar la Societatea Carpatina și preotul Mihail Boca, refugiat din Cernăuți; la mersul cu Nașterea Domnului, în anul 1944 aceștia aveau următoarele sectoare: Pr. D. Marinescu – Sectorul Carpatina, Str. I.C. Brătianu și Regele Mihai I, Pr. M. Boca – Ostrov, Lunca Calului, Doabra, Zăvoiul și Șoseaua Brezoi-Voineasa „începând de la Banca populară în sus”, Pr. V. Popescu – „enoriașii de pe câmp și pe acei ce nu intră în sectoarele determinate mai sus”.

La 14 decembrie 1944, prin Ordinul nr.20188 al Mitropoliei Olteniei, se înființează parohia Brezoi II, fiind numit titular pr. D. Marinescu, care ocupase până atunci postul de preot ajutător la Brezoi, post care se desfințează. Noua parohie va cuprinde „sectorul Carpatina cu străzile Regele Mihai și I.C. Brătianu, până la Banca populară” iar serviciul divin se va „oficia în sobor în actuala Biserică parohială urmând ca fiecare Cucernic Preot să îngrijească serviciile și îndatoririle ce revin fiecărei enorii”.

170520112503-e1446834154694-blackwhite
IMG_3840-blackwhite
150420112283-blackwhite

Cântăreț
Coțan Mircea Gabriel

comemorare_brezoi_w1024_h768_q100

Consiliul Parohial
Dumitrescu Gheorghe – epitrop
Vîlcu Vasile
Țițirigă Gheorghe
Petrescu Florin
Gherghina Vasile
Pîrvu Alexandru
Ciutu Emanuel
Ionescu Gheorghe
Ionescu Viorel
Herţa Dumitru